În decurs de un an, decembrie 2020- decembrie 2021, prețul energiei de import a crescut cu 115%, iar prețul energiei din producția internă cu 73%.

Până acum nu au existat majorări de preț de import mai mari de 30%, iar prețurile producției interne nu au crescut cu mai mult de 10% pe an, în ultimii ani.

Prețurile au crescut mai puțin puternic în Statele Unite decât în Europa, parțial datorită unei creșteri mai mici a prețurilor gazelor naturale. Prețurile medii în trimestrul al patrulea din 2021 au fost de aproape 75%, peste media trimestrului IV din 2016-2020.

După un apogeu legat de lipsa aprovizionării în primul trimestru și o scădere ulterioară în al doilea trimestru al anului 2021, în Japonia  prețurile au crescut din nou în a doua jumătate a anului 2021. Prețurile din 2021 au depășit cu 80% media 2016-2020.

Prețurile în al patrulea trimestru al anului 2021 în Franța, Germania, Spania și Regatul Unit au fost de trei până la mai mult de patru ori mai mari decât media trimestrului IV 2016-2020. Aceasta a fost în principal cauzată de creșterea abruptă a prețurilor la gaze, alături de creșterea cererii.

În ceea ce privește consumul de energie, în 2019, puțin peste 24% consumul de energie a provenit din surse regenerabile de energie, plasând țara noastră pe locul 10 în UE și peste nivelul mediu al Uniunii.

În 2020, producția de energie electrică în România a fost compusă din 12,4% energie eoliană, 3,4% din panouri solare fotovoltaice, în timp ce 27,6% din producția de energie electrică provenea din hidroenergie. În total, producția de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică și biomasă) a fost de 16%.

România a fost martoră la o scădere în ceea ce privește atractivitatea energiei regenerabile, parțial din cauza lipsei unor reglementări adecvate și a unui sprijin guvernamental adecvat. Potrivit ultimului indice de atractivitate al țării în domeniul energiei regenerabile, cândva printre primele 40 de țări cele mai atractive din punct de vedere al energiei regenerabile în 2015 (locul 34), în 2020, țara noastră a coborât sub acest top, fiind depășită de țări europene precum precum Polonia, Grecia și Austria.

Cu toate acestea, în contextul introducerii Acordului ecologic european, mai multe companii multinaționale din domeniul energiei au asimilat valul de schimbări și au implementat agenda de sustenabilitate în strategia lor de afaceri. Totodată, aceștia și-au anunțat intenția de a investi în proiecte de energie curată la nivel local.

O schimbare semnificativă de ritm în competențele digitale ale României ar însemna o pregătire crucială pentru ca UE să atingă obiectivul deceniului digital privind competențele digitale de bază și TIC. România are rezultate comparativ bune la conectivitate, care este dimensiunea în care punctează cel mai bine.

Continuarea pandemiei de COVID-19 în 2021 și schimbările frecvente în guvern (cinci guverne din ultimii 4 ani) reprezintă o provocare deosebită pentru țară. Digitalizarea continuă să fie o prioritate-cheie a actualului guvern aflat la putere începând cu 25 noiembrie 2021 cu simplificarea legislației și crearea unui mediu de reglementare favorabil afacerilor.

Planul de Recuperare și Reziliență al României are ca obiectiv să abordeze cea mai mare parte a digitalității țării, contribuind cu 5,97 miliarde euro (adică 20,5% din alocarea totală pentru România) către obiective digitale.

În ceea ce privește conectivitatea, România ocupă locul 15 din 27 de țări din UE și este astfel sub media UE. Cea mai mare provocare a României în ceea ce privește conectivitatea este să își îmbunătățească gradul de utilizare generală a rețelelor fixe de bandă largă, care stagnează la 66% și este semnificativ sub media UE (78%), în ciuda costurilor scăzute de bandă largă și acoperirea ridicată a rețelelor de foarte mare capacitate.

Transformarea digitală a sectorului public românesc este condusă de politica publică de e-guvernare pentru perioada 2021-2030. Politica a rezultat din proiectul emblematic al guvernului de a stabili un cadru pentru dezvoltarea instrumentelor de e-guvernare.

Ați putea fi surprinși să aflați cum oamenii din întreaga lume găsesc modalități inovatoare de a face o schimbare.

Mai jos regăsiți cinci moduri în care World Vision ajută comunitățile să lupte împotriva schimbărilor climatice.

1. Gătit eficient din punct de vedere al combustibilului

 Majoritatea comunității indiene se bazează pe sobe cu lemne, contribuind la 3,8 milioane de decese în exces pe an, la despăduriri și la sporirea impactului climatic. Este o muncă continuă pentru a diminua cantitatea de materiale utilizate și emisiile nocive prin furnizarea de sobe de gătit eficiente din punct de vedere al combustibilului. Până în prezent, au fost dotate peste 1200 de familii cu sobe mai eficiente din punct de vedere al combustibilului, permițându-le să folosească mai puțin lemn și să gătească într-un mediu mai sănătos.

2. Rețele de alimentare cu apă bazate pe energie solară

 În Afganistan, seceta este o problemă majoră pentru comunități, iar o rețea inovatoare de alimentare cu apă bazată pe energie solară susținută de World Vision oferă apă potabilă sigură și irigare pentru culturi pentru sute de familii.

3. Recreșterea pădurilor subterane și reînverzirea resurselor epuizate

 În Kenya, schimbările climatice au dus la pierderea recoltelor și la uscarea râurilor. Odată cu introducerea proiectului Farmer Managed Natural Regeneration, o vastă „pădure subterană” cu rădăcini stabilite a revenit la viață, crescând un viitor care poate susține comunitățile pentru generațiile viitoare.

4. Echiparea următoarei generații de susținători ai schimbărilor climatice

 În Myanmar, World Vision colaborează cu „Gardienii Climatului”, un grup de copii care organizează evenimente de plantare a copacilor și îndepărtează gunoiul din canalele înfundate și educă membrii comunității despre efectele schimbărilor climatice și despre cum să le prevină.

5. Transformarea gunoiului în resurse

 În 2018, Filipine a fost desemnată una dintre primele cinci țări care produc jumătate din tot plasticul care ajunge în oceane. Echipa noastră a colaborat cu Procter and Gamble pentru a transforma 3,2 milioane de bucăți de pliculețe de plastic și peste 870.000 de sticle de plastic în peste 1.000 de scaune de școală din plastic.

În acest scop, este necesar ca administrația orașului să adopte o nouă abordare pentru promovarea participării cetățenilor. Această relație între public și administrația locală oferă cetățenilor oportunitatea de a participa activ la procesul decizional legat de dificultățile cu care se confruntă.

Angajamentul civic activ este o parte esențială a dezvoltării orașelor inteligente de succes, permițând municipalităților să răspundă la provocări și să implementeze proiecte în interesul public.

Există multe bariere și lacune care îi împiedică pe cetățeni să fie mai activi la procesele de luare a deciziilor și inițiativele care ii implică. În mod normal, procesul de interacțiune a comunității are loc la primării, unde cetățenii participă la evenimente alături de oficialitățile locale.

Din păcate, această abordare a angajamentului civic este depășită, nepractică și inaccesibilă pentru mulți membri ai comunității deoarece, prin natura lor, nu pot fi programate pentru a beneficia fiecare membru al populației urbane.

Unii cetățeni sunt reticenți în a se implica în probleme din cauza lipsei de atenție asupra afacerilor publice. S-a observat că unii membri ai comunității locale au simțit că nu știau suficient despre anumite probleme pentru a vorbi eficient iar acest lucru reprezintă o amenințare și mai mare pentru implicarea cetățenilor, deoarece dezinformarea și știrile false devin parte din fluxurile de știri obișnuite.

În ziua de azi, multe guverne implementează idei noi și interesante în încercarea de a inspira implicarea cetățenilor și de a depăși barierele din calea participării lor.

Un exemplu ar fi primăria San Francisco, care a inițiat un program numit Civic Bridge, un sistem prin care pot sa ceară ajutorul și implicarea cetățenilor, beneficiind de experiența și expertiza lor în toate provocările comunității.

Un alt exemplu de platformă este Civy, conceput pentru a primi părerile și nelămuririle cetățenilor legate de proiectele implementate sau în curs de implementare, într-un mod discret.

Autoritățile au incercat de-a lungul timpului sa dea un imbold locuitorilor cu scopul de a primi feedback și de a-i stimula să participe activ cu soluții concrete. Dezvoltarea unui oraș depinde de succesul acestei colaborări, interacțiuni, care nu poate să aducă decat beneficii, transformându-l într-un oraș armonios, inteligent și populat.

Deși sănătatea publică rurală și urbană întâmpină aceleași dificultăți, specificul vieții urbane cere soluții foarte diferite la aceste probleme.

Comunitățile urbane au câteva avantaje față de zonele rurale, inclusiv accesul facil la locurile de muncă,  acces la cultură și acces la educație. Din păcate, aceste avantaje vor veni cu dezavantaje pe măsură ce populația urbană continuă să crească, locuitorii orașului fiind mai vulnerabili la poluare, aer toxic și boli, așa cum situația Covid 19 ne-a demonstrat.

Transportul urban s-a dezvoltat într-o industrie cu totul nouă, deoarece utilizarea mașinilor private reduce și numărul de pasageri în transportul public. Pe măsură ce tot mai mulți oameni merg pe jos și cu bicicleta, s-a observat că multe orașe nu sunt deosebit de accesibile pe jos, au la dispozitie spațiu verde redus și oportunități limitate de recreere.

Există multe moduri prin care orașele pot îmbunătăți sănătatea oamenilor. Multe dintre cele mai mari orașe ale lumii au făcut deja pași mari în direcția bună, iar unul dintre efectele pozitive ale pandemiei de coronavirus este avansarea rapidă a acestor proiecte.

În acest scop, orașele trebuie să dezvolte strategii pentru a diminua poluarea aerului, a reduce zgomotul, a promova exercițiul fizic și viața sănătoasă și pentru a mări spațiile publice. De asemenea, este important să fie rezonabile toate soluțiile de transport public și de mobilitate prin reducerea tarifelor, îmbunătățirea infrastructurii pentru bicicliști, mersul pe jos și promovarea străzilor fără mașini.

În circumstanțe normale, orașele oferă beneficii medicale mai bune decât zonele rurale, dar pandemia a transformat zonele urbane în focare pentru infecții virale. Pentru a ajuta la reducerea presiunii asupra sistemului medical, există o serie de măsuri inteligente de asistență medicală pe care autoritățile le pot implementa, folosind terminale de siguranță cu tehnologie de geo-localizare, cetățenii vulnerabili pot apela ambulanțe, pot efectua acțiuni preventive și pot primi consultații online.

În momentul de față populația utilizează aceste servicii,  iar autoritățile ar trebui să analizeze periodic datele despre sănătatea publică urbană și să actualizeze soluțiile de îngrijire pentru a se adapta adecvat.

Administrațiile publice trebuie să asigure cel mai bun mediu pentru a asigura accesul tuturor la locuințe conforme, sigure și la prețuri rezonabile, precum și la servicii publice fundamentale eficiente care cresc calitatea vieții.

Consilierii municipali vor trebui să se asigure că sistemele de transport sigure, accesibile și durabile sunt accesibile tuturor cetățenilor, crescând siguranța rutieră, în special prin extinderea transportului public și acordând o atenție deosebită nevoilor grupurilor vulnerabile.

Mediul este un element major și se impune diminuarea emisiillor de gaze cu efect de seră, reducând astfel impactul negativ asupra cetățenilor, prioritizând calitatea aerului, administrarea deșeurilor municipale și transportul de la oraș la oraș. Spațiile publice, în special spațiile verzi, trebuie reorganizate și extinse pentru a le face sigure, incluzive și accesibile, în special pentru femei și copii, vârstnici și persoane cu dizabilități.

Rezistența la dezastre trebuie consolidată prin elaborarea și implementarea unui echipe de administrare a riscului de dezastre la toate nivelurile, în conformitate cu Cadrul Sendai pentru Reducerea Riscului de Dezastre 2015-2030.

Urban Scope este un prestator de servicii în domeniul progresului local durabil, care poate colabora cu autoritățile în vederea dezvoltării urbane.Proiectele elaborate sunt complexe și sunt de un real folos comunității care beneficiază de această colaborare: Iasi, Buzău, Călărași, Galați, Focșani, etc.

Viziunile de dezvoltare propuse în aceste proiecte presupun instalarea sistemelor smart pentru administrarea traficului și transportului public, centre de comandă și supraveghere a echipamentelor publice, sisteme de iluminat economice și inteligente, administrate remote, variante de transport, platforme software, toate acestea urmărind un singur scop, creșterea calității vieții cetățenilor.

Așadar, Urban Scope regândește și implementează strategii și elemente pentru transformarea orașelor, pentru locuitori și cerințele din zilele noastre, iar pentru acest lucru colaborează cu parteneri privați, furnizori de tehnologie, care contribuie și ei la dezvoltarea acestor proiecte din sectorul public.

Un proiect are nevoie de 5 ani de implementare, astfel încât este nevoie de un parteneriat pe termen lung pentru a asigura transformarea sa corectă și în timp util, în special pentru proiectele finanțate prin granturi.

Într-o guvernare inteligentă întrebuințarea internetului și noile tehonologii facilitează interacțiunea între guvern și cetățeni, având ca scop dezvoltarea transparenței, diminuarea birocrației, informarea și includerea cetățenilor în toate aspectele sociale.

Sistemele moderne și echipamentele inteligente sunt esențiale pentru o sincronizare  operantă între sectoare, administrații și ministere, pentru acces facil la date în timp real, pentru un transfer de date rapid și realizarea concretă de proiecte de dezvoltare.

Având în vedere faptul că programul Smart City este din ce în ce mai popular, administrațiile publice recurg la strategiile și soluțiile moderne pentru a consolida democrația, pentru a impulsiona spiritul cetățenesc și a garanta bunăstarea locuitorilor.

Sistemele smart precum site-urile web, aplicațiile mobile și toate serviciile aferente facilitează comunicarea între cetățeni și administrațiile publice, iar feedback-ul acestora legat de servicii, proiecte sau nereguli, sau reclamații privind ilegalități pot fi centralizate și luate la cunostință de către autorități într-un timp mult mai scurt.

ODD 9 – INDUSTRIE, INOVAŢIE ŞI INFRASTRUCTURĂ

Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei

Epoca modernă a adus un mod de viață accelerat. În această eră pot fi competitive doar acele ţări care încurajează inovaţia pe lângă o infrastructură rezilientă şi o industrie durabilă. Aceste trei aspecte sunt, bineînţeles, interconectate între ele. Infrastructura modernă este vitală pentru creşterea economică, adică o infrastructură durabilă constituie baza unei industrii sustenabile. Mai mult, inovaţia este esenţială pentru o industrie eficientă şi durabilă. Aşadar, inovaţia este indispensabilă din perspectiva competitivităţii în secolul al XXI-lea.

ȚINTE 2030

                  9.1 Dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, durabile și puternice, inclusiv infrastructura regională și transfrontalieră, pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea oamenilor, cu accent pe accesul larg și echitabil pentru toți;

                  9.2 Promovarea industrializării incluzive și durabile și, până în 2030, sporirea semnificativă a ratei de ocupare și a Produsului Intern Brut în industrie, în conformitate cu circumstanțele naționale, și dublarea acestei cote în țările cel mai puțin dezvoltate;

                  9.3 Creșterea accesului întreprinderilor mici industriale și de altă natură, în special din țările în curs de dezvoltare, la servicii financiare, inclusiv la credite accesibile, și integrarea acestora în lanțuri valorice și piețe externe;

                  9.4 Până în 2030, modernizarea infrastructurii și reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență sporită în utilizarea resurselor și adoptare sporită a tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice, toate țările luând măsuri în conformitate cu capacitățile respective ale acestora;

                  9.5 Întărirea cercetării științifice, modernizarea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale în toate țările, în special țările în curs de dezvoltare, până în 2030. Încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în cercetare și dezvoltare la 1 milion de locuitori și a cheltuielilor publice și private de cercetare și dezvoltare.

ODD 10 – INEGALITĂȚI REDUSE

Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi între țări

Inegalitatea este una dintre cele mai mari obstacole în procesul de dezvoltare al unei societăţi durabile. Inegalitatea poate să apară în diferite domenii cum ar fi problemele de gen, dificultăţile în educaţie, aspectele financiare, etc. Acest scop accentuează caracterul ideal, meritocratic al societăţii şi totodată permite tuturor accesul la resurse.

ȚINTE 2030

                  10.1. Până în 2030, realizarea și susținerea în mod progresiv a creșterii veniturilor pentru 40 la sută din limita de jos a populației, la o rată mai mare decât media națională;

                  10.2. Până în 2030, abilitarea și promovarea incluziunii sociale, economice și politice a tuturor, indiferent de vârstă, sex, dizabilitate, rasă, etnie, origine, religie sau statut economic sau de altă natură;

                  10.3. Asigurarea oportunităților egale și reducerea inegalității rezultatelor, inclusiv prin eliminarea legilor, politicilor și practicilor discriminatorii, și promovarea legislației, politicilor și acțiunilor corespunzătoare în acest sens;

                  10.4. Adoptarea politicilor, în special fiscale, salariale și de protecție socială, în scopul realizării progresive a unei egalități sporite;

                  10.5. Perfecționarea reglementării și monitorizării piețelor și instituțiilor financiare globale și consolidarea implementării acestor reglementări;

                  10.6. Asigurarea reprezentării și vocii puternice pentru țările în curs de dezvoltare în procesele decizionale din cadrul instituțiilor economice și financiare internaționale globale, pentru a oferi instituții mai eficiente, credibile, responsabile și legitime;

                  10.7. Facilitarea migrației și mobilității ordonate, sigure, reglementate și responsabile a persoanelor, inclusiv prin implementarea unor politici de migrație planificate și bine gestionate.

ODD 11 – ORAȘE ȘI COMUNITĂȚI DURABILE

Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile

În România, aportul populaţiei urbane a crescut la 55 % (2016) de la 34% (1960). Acest aport este în creştere, aşadar este o necesitate pentru oraşe să se adapteze la această situaţie. Oraşele trebuie să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile. În plus, oraşele trebuie să combată formele de înstrăinare. Trebuie să ţinem cont şi de comunităţile rurale, şi să asigurăm cetățenilor condiţii pentru o viaţă demnă, indiferent de ambianţa aleasă de ei.

ȚINTE 2030

                  11.1 Până în 2030, accesul tuturor la locuințe și servicii de bază adecvate, sigure și la prețuri accesibile și modernizarea cartierelor sărace;

                  11.2 Până în 2030, asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, la prețuri echitabile, accesibile și durabile pentru toți, îmbunătățirea siguranței rutiere, în special prin extinderea rețelelor de transport public, acordând o atenție deosebită nevoilor celor aflați în situații vulnerabile, femei, copii, persoane cu dizabilități și în etate;

                  11.3 Până în 2030, consolidarea urbanizării incluzive și durabile și a capacității pentru planificarea și gestionarea participativă, integrată și durabilă a așezărilor umane în toate țările;

                  11.4 Consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a patrimoniului cultural și natural mondial;

                  11.5 Până în 2030, reducerea semnificativă a numărului de decese și a numărului de persoane afectate și scăderea substanțială a pierderilor economice directe în raport cu Produsul Intern Brut la nivel global, cauzate de dezastre, inclusiv dezastrele legate de apă, cu un accent pe protecția celor săraci și a persoanelor aflate în situații vulnerabile;

                  11.6 Până în 2030, reducerea pe cap de locuitor a impactului negativ asupra mediului în orașe, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și gestionării deșeurilor municipale și de alt tip;

                  11.7 Până în 2030, asigurarea accesului universal la spații verzi și publice sigure, incluzive și accesibile, în special pentru femei și copii, persoane în etate și cele cu dizabilități.

ODD 13 – ACȚIUNE CLIMATICĂ

Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor

Schimbarea climei este o realitate, fiind necesară luarea unor măsuri urgente pentru a limita impactul acesteia. Agenda 2030 propune şi descifrarea cauzelor (antropice) în privinţa schimbării climei, însă, probabil cel mai important aspect rămâne să anticipăm problemele estimabile şi să propunem soluţii viabile pentru aceste situaţii. Efectele schimbării climatice se manifestă în toate domeniile vieţii, incluzând aspectele de sănătate, de calitatea a vieţii şi pierderea accelerată a biodiversităţii. Doar acţiunile coordonate la nivel global pot atenua consecinţele şi pot avea impact semnificativ în acest sens.

ȚINTE 2030

                  13.1. Consolidarea rezilienței și capacității de adaptare la riscurile legate de climă și dezastrele naturale în toate țările;

                  13.2 Integrarea măsurilor privind schimbările climatice în politici, strategii și planuri naționale;

                  13.3 Îmbunătățirea educației, sensibilizării și capacităților umane și instituționale privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea, reducerea impactului și alerta timpurie.

Cu toate acestea, răspunsurile politice europene și naționale la problemele de mai sus au fost întârziate și împărțite.

În 1997, Comisia Europeană, în Comunicarea sa „Către o agendă urbană a UE”, a remarcat necesitatea unor eforturi suplimentare pentru consolidarea sau restaurarea orașelor europene ca locuri de integrare socială și culturală, ca prosperitate economică și dezvoltare durabilă și ca fundament al democraţiei.

Tratatul de la Lisabona (2007) adaugă coeziunea teritorială obiectivelor UE și consolidează guvernanța pe mai multe niveluri.

În 2011, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care sprijină consolidarea dimensiunii urbane a politicii UE și cooperarea interguvernamentală în politica de dezvoltare urbană. Există, de asemenea, un apel pentru un program de lucru comun sau o agendă urbană europeană. Parlamentul European a subliniat necesitatea ca orașele să fie mai implicate în aceste procese.

La sfârșitul anului 2013, Comitetul Regiunilor a publicat o inițiativă autonomă intitulată „Către o agendă urbană integrată a UE”. Avizul solicită o agendă urbană cuprinzătoare a UE care să ofere o bază structurală pentru politica și legislația europeană la nivel de oraș.

În concluzie, conform Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Cartei de la Leipzig, Declarației de la Toledo (un document care abordează provocările urbane actuale și punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020, permițând o dezvoltare urbană mai inteligentă, mai durabilă și mai incluzivă din punct de vedere social) și, nu în ultimul rând, Agendei teritorială UE 2020, orașele europene ar trebui să fie locuri de progres social avansat, ecologice și de creștere economică. Dezvoltarea durabilă trebuie să reflecte dezvoltarea durabilă europeană bazată pe creștere economică și organizare teritorială echilibrată, cu o structură urbană policentrică și care să includă centre regionale puternice care să asigure un bun acces la serviciile de interes economic general.

Strategiile de dezvoltare urbană trebuie să se bazeze pe inovare multisectorială, care să vizeze servicii și tehnologie, precum și inovarea socială, pentru a face orașele de mâine diverse, coezive și atractive. Potențialul socio-economic și cultural trebuie valorificat pe deplin ca sursă de inovare pentru a dezvolta un oraș ecologic sănătos, cu o puternică putere economică.