Protejarea informațiilor și infrastructurii de bază împotriva oricărei amenințări și activități rău intenționate necesită menținerea unor mecanisme de securitate adecvate în orașele inteligente. Când vine vorba de securitatea orașului inteligent, există o mulțime de provocări de securitate care țin de ecosistemul orașului inteligent de bază.

În special hardware-ul fizic și software-ul care sunt implementate în orașele inteligente sunt realizate de producători fără testarea adecvată a securității cibernetice. Folosirea unor astfel de produse nesigure va duce la vulnerabilități de securitate și, în cele din urmă, va duce la compromiterea întregului ecosistem al orașului. Uneori, va duce, de asemenea, la închiderea serviciilor vitale ale orașului care pun în pericol viața cetățenilor.

În timp ce orașele încearcă să devină inteligente, multe dintre aplicațiile pentru orașe inteligente prezintă o serie de probleme și provocări de securitate și confidențialitate. Astfel, orașul inteligent ar trebui să poată proteja informațiile implicate împotriva intrării, difuzării, distrugerii, modificării și anihilării nedorite, în conformitate cu elementele fundamentale ale securității informațiilor. Confidențialitatea, integritatea și disponibilitatea elementelor fundamentale ale securității informațiilor ar trebui să fie satisfăcute în fiecare aspect al orașului inteligent.

Există o preocupare larg răspândită în rândul publicului larg cu privire la modul în care companiile – și guvernul – folosesc datele personale. 79% dintre adulți spun că sunt cel puțin oarecum îngrijorați de modul în care companiile folosesc datele pe care le colectează despre ei, inclusiv 36% care spun că sunt foarte îngrijorați de această problemă.

Trecerea la LED va asigura economii de energie de până la 70%, iar adăugând comenzi inteligente, economia crește până la 80%. Utilizând senzori pentru a detecta când sunt prezenți oameni sau mașini, iluminarea poată fi redusă în momentele în care străzile sunt goale.

Pot fi contorizate în timp real sau pot fi colectate date despre consumul de energie bazat pe iluminare în oraș. Se pot utiliza aceste date pentru a obține informații pentru a crea repere și inițiative de îmbunătățire pentru a stimula în continuare eficiența energetică care reduce emisiile de CO2.

Măsurarea continuă a consumului de energie și datele oferă noi perspective care sprijină decizii mai informate pentru a ajuta la îmbunătățirea eficienței operaționale și la optimizarea performanței luminii.

Monitorizarea continuă și colectarea de date cu privire la consumul de energie facilitează atingerea obiectivelor de durabilitate și oferă date pentru a sprijini programele și obiectivele de sustenabilitate ale orașului.

Iluminatul stradal LED cuplat cu comenzi inteligente reduce consumul de energie cu până la 80%. Iluminatul LED conectat permite controlul inteligent al luminii și permite colectarea datelor pentru fiecare punct de lumină, care este apoi transmis printr-o rețea și analizat pentru a oferi noi perspective.

Adăugând senzori de detectare a prezenței la luminile stradale conectate, se poate reduce și mai mult consumul de energie utilizând software-ul pentru a diminua automat nivelurile de lumină dacă nu sunt detectate persoane sau vehicule.

Datele culese de la iluminatul stradal pot fi stocate la nivel local sau în cloud, în funcție de preferințele clientului sau de politica de guvernare a datelor. Orașul deține datele și le poate partaja cu terți sau furnizori independenți de software.

Iluminatul inteligent face ca mediul urban să fie sigur pentru oameni pe timp de noapte, îmbunătățind în același timp calitatea vieții atât noaptea, cât și ziua, permițând în același timp o existență mai armonioasă a tehnologiei, oamenilor, florei și faunei, care nu poate fi realizată cu tehnologia tradițională. În cele din urmă, o infrastructură de iluminat inteligent oferă o rețea omniprezentă printr-un oraș care poate fi coloana vertebrală inițială pentru serviciile și tehnologiile smart-city.

Iluminatul inteligent constă din corpuri de iluminat cu diode emițătoare de lumină (LED) reglabile cu interfețe pentru senzori și controler, un sistem de control și o infrastructură de suport.

Sistemul de control este compus din noduri de iluminat, o rețea de comunicații cu unul sau mai multe controlere de noduri de iluminat și o interfață umană. Iluminatul inteligent, atunci când este implementat iluminatul adaptiv, poate reduce consumul de energie de iluminat cu până la 50%, oferind în același timp lumină de calitate superioară pentru o siguranță îmbunătățită.

În cele din urmă, este introdusă utilizarea infrastructurii de iluminat inteligent ca punct de plecare pentru dispozitivele și serviciile smart-city. Este discutată utilizarea surplusului de putere disponibil în liniile electrice de iluminat, precum și utilizarea rețelei de controler pentru servicii suplimentare sau colectarea și transmiterea datelor.

Sistemul de iluminat inteligent este disponibil și oferă potențiale beneficii semnificative orașelor. Iluminatul inteligent pare să fie punctul de plecare logic al oricărui plan de oraș inteligent.

Smart Lighting se bazează pe date pentru a face față provocărilor iluminatului public.

Cea mai vizibilă utilizare a Smart Lighting este, evident, controlul automat al echipamentelor. Prin echiparea farurilor stradale cu tehnologii precum camere, fotocelule sau senzori IoT, autoritățile locale pot colecta date multiple: trafic stradal și condiţiile de trafic în timp real.

Trecerea de la echipamentele tradiționale la echipamente mai puțin consumatoare de energie, cum ar fi lămpile cu LED-uri, generează economii de energie chiar și cu iluminare constantă. Cu un sistem de iluminat inteligent, comunitățile își pot duce eficiența energetică la următorul nivel. Cu controlul inteligent al iluminatului stradal, se consumă efectiv doar energia necesară.

Reducerea consumului de energie electrică are un impact direct asupra bugetului comunității. Iluminatul inteligent se află tocmai la răscrucea acestor două probleme. Pe lângă scăderea facturilor la energie, iluminatul inteligent ajută la reducerea costurilor de întreținere a echipamentelor de iluminat public.

În timp ce întreținerea necesită în mod tradițional intervenția angajaților municipali sau a companiilor specializate, acum se poate face de la distanță, cu un control mai bun al costurilor. În plus, un sistem Smart Lighting facilitează detectarea anomaliilor echipamentelor și, datorită analizei datelor, detectarea anomaliilor de facturare, care sunt și surse de economii.

Reducerea bugetului pentru iluminatul public este direct proportional cu investiția inițială efectuată de către autorități. Învestiția într-un sistem Smart Lighting performant ar aduce chiar și economii de 100%.

Clădirile inteligente fac, de asemenea, adesea parte dintr-un proiect de oraș inteligent. Infrastructura moștenită poate fi modernizată și clădirile noi pot fi construite cu senzori pentru a nu numai facilita administrarea spațiului în timp real și să asigure siguranța publică, ci și pentru a monitoriza starea de rezistență structurală a clădirilor. Senzorii pot detecta uzura și pot notifica oficialii atunci când sunt necesare reparații. Cetățenii pot ajuta în această chestiune, notificând oficialii printr-o aplicație smart city atunci când sunt necesare reparații în clădiri și alte infrastructuri publice, cum ar fi gropile. Senzorii pot fi, de asemenea, utilizați pentru a detecta scurgeri în rețeaua de apă și în alte sisteme de conducte, contribuind la reducerea costurilor și la îmbunătățirea eficienței lucrătorilor publici.

Tehnologiile orașelor inteligente aduc, de asemenea, eficiență producției urbane și agriculturii urbane, inclusiv crearea de locuri de muncă, eficiență energetică, managementul spațiului și bunuri mai proaspete pentru consumatori.

Orașele inteligente își folosesc rețeaua de dispozitive IoT conectate și alte tehnologii pentru a-și atinge obiectivele de îmbunătățire a calității vieții și de creștere economică. Orașele inteligente de succes urmează patru pași:

• Colectare – Senzorii inteligenți din tot orașul adună date în timp real.
• Analiză – Datele colectate de senzorii inteligenți sunt evaluate pentru a obține perspective semnificative.
• Comunicare – Perspectivele care au fost găsite în faza de analiză sunt comunicate factorilor de decizie prin rețele puternice de comunicare.
• Acțiuni – Orașele folosesc informațiile extrase din date pentru a crea soluții, a optimiza operațiunile și a gestiona activelor și pentru a îmbunătăți calitatea vieții rezidenților.

În timp ce orașele prezintă deja avantaje de mediu, cum ar fi amprente geografice mai mici care au un impact mai mic asupra sistemelor ecologice, ele au un impact negativ asupra mediului cu emisii, cum ar fi utilizarea extremă a combustibililor fosili. Rețeaua de tehnologii smart city ar putea atenua aceste efecte dăunătoare.

Trecerea la un sistem de transport public electric nu numai că ar reduce emisiile de combustibil, dar ar putea reprezenta și avantajul lucrului îndeaproape cu infrastructura de energie electrică a orașului pentru a minimiza impactul încărcării bateriilor în orele de vârf de utilizare a energiei electrice. În plus, cu o coordonare adecvată, vehiculele electrice ar putea fi folosite și pentru a regla frecvența rețelei electrice a orașului atunci când acestea nu sunt în funcțiune.

Finanțarea dezvoltării rurale prin FEADR face parte dintr-un cadru mai larg al Fondurilor Structurale și de Investiții Europene (fonduri ESI), care include, de asemenea, fonduri de dezvoltare regională, sociale, de coeziune și pentru pescuit. Acestea sunt gestionate la nivel național, de fiecare stat membru al UE, pe baza acordurilor de parteneriat, a planurilor strategice care subliniază obiectivele țării și prioritățile de investiții.

Exemple de realizări așteptate:

• Peste 184 000 de persoane vor beneficia de formare în cadrul PDR. Peste 60 000 de fermieri și proprietari de micro și mici întreprinderi în zonele rurale vor primi servicii de consiliere specific; peste 200 de proiecte de colaborare vor fi sprijinite, inclusiv înființarea a 24 Grupuri operaționale în cadrul Parteneriatului european pentru inovare (EIP).
• PDR va sprijini investițiile în modernizarea a aproape 3400 de ferme și cooperative, dezvoltarea a peste 30.000 de ferme mici și sprijinirea a peste 9400 de tineri fermieri.
• În sectorul forestier vor fi sprijinite investițiile pentru extinderea rețelei limitate de drumuri forestiere cu peste 900 km.
• PDR își propune să modernizeze și să susțină investițiile a aproape 300 de unități de prelucrare a alimentelor, să înființeze 62 de noi grupuri de producători cu participarea a 620 de exploatații; aproape 15000 de fermieri vor lua parte la un fond mutual, astfel încât să poată atenua mai bine efectele climatului nefavorabil și alte riscuri.
• Peste 1,3 milioane ha de teren agricol (aproape 10% din totalul terenului agricol al României) și peste 800 000 ha (12 %) din păduri vor beneficia de plăți pentru mediu și climă, sau pentru conservarea pădurilor; aproape 3000 de proiecte vor fi sprijinite în vederea înființării/dezvoltării de întreprinderi non-agricole în zonele rurale și vor fi create aproape 27000 de locuri de muncă, dintre care peste 2000 vor fi create sub LEADER. Programul va sprijini 120 de Grupuri de Acțiune Locală (GAL) care vor implementa Dezvoltarea Locală
• Strategii (LDS) care acoperă 100% din teritoriul rural eligibil.
• PDR va sprijini aproape 800 de proiecte de îmbunătățire a infrastructurii rurale la scară mică și a condițiilor de viață pentru aproximativ 27% din mediul rural.

Pe scurt, Smart Villages pot fi înțelese ca și „comunități rurale care refuză să aștepte ca schimbarea să apară”. Astfel de comunități sunt formate din oameni din mediul rural care iau inițiativa de a se mobiliza și de a explora soluții practice la provocările de zi cu zi cu care se confruntă, precum și de a profita de noi oportunități pentru îmbunătățirea calității vieții și a standardului de trai. Și există, desigur, mii de comunități rurale din UE care fac acest lucru în diferite moduri.

Problema este, desigur, că satele inteligente necesită ca autoritățile naționale/regionale inteligente să le sprijine – și în special să programeze și să vizeze strategic fondurile UE care sunt puse la dispoziție. Și aici începem să devenim nerăbdători, unde începem să simțim deja potențialul unei oportunități pierdute în România.

Și ar fi o mare pierdere, deoarece nu există nicio îndoială că acest concept de „Smart Village” este atât relevant, cât și adecvat contextului rural românesc. Este clar, de exemplu, din activitatea recentă a Rețelei Naționale Rurale a României că unele exemple inspiratoare de sate inteligente există deja în România, unde „rețelele și serviciile tradiționale și noi sunt îmbunătățite prin intermediul tehnologiilor digitale, de telecomunicații, inovațiilor și o mai bună utilizare a cunoștințelor”. De asemenea, este probabil ca multe alte exemple inspiratoare să rămână de identificat.

Aceste exemple existente nu sunt rezultatul unui efort coordonat sau coerent, ci rezultă din numeroși factori ad-hoc, inclusiv viziunea și angajamentul personal al liderilor comunității locale; diverse inițiative ale ONG-urilor concentrate pe probleme, de la reducerea sărăciei până la patrimoniul cultural; utilizarea inovatoare a fondurilor de dezvoltare rurală și a altor fonduri; diverse alte inițiative de dezvoltare finanțate cu asistență bilaterală/multilaterală în ultimii 25-30 de ani.

Lansarea conceptului Smart Village în România ar putea fi, așadar, considerată o idee al cărei timp a sosit în sfârșit.

În cazul UE, nivelul general de alfabetizare digitală în rândul adulților a fost cel mai scăzut în zonele rurale (de exemplu, doar 48% din populația rurală avea competențe digitale de bază sau superioare) și cea mai mare din zonele urbane (de exemplu, 62% dintre adulții care trăiesc în așezări urbane). Există, de asemenea, o lipsă de centralitate în sensul organizațiilor administrative, culturale, logistice, sociale, educaționale.

Inovația digitală necesită acces la rețelele digitale, abilitățile de a le exploata, precum și capacitatea și dorința individuală și comunitară de a căuta schimbări și de a dezvolta soluții pentru a face față provocărilor sociale, economice și de mediu. Extinderea benzii late de mare viteză pentru a ajunge la un număr tot mai mare de comunități rurale a pus bazele părților interesate din mediul rural pentru a juca un rol în economia și societatea digitală în dezvoltare rapidă.

Definiția unui ecosistem de sat inteligent poate fi dată ca un ecosistem constând dintr-o rețea de microîntreprinderi, întreprinderi mici și mijlocii (IMM), fermieri, angajați ai administrației publice locale și centrale, organizații neguvernamentale (ONG-uri), unități industriale mici private, logistică, tehnologii și servicii TIC. De asemenea, acționează ca un facilitator și ajută la conectarea locuitorilor satului cu mediul extern și anumite resurse, cum ar fi resursele financiare, resurse natural, resurse umane semicalificate, necalificate și calificate și un mediu industrial care interacționează unul cu celălalt pentru a oferi servicii mai bune pentru un sat inteligent.

În ecosistemul satului inteligent există patru zone de interes mai largi. Prima ar fi serviciile digitale, care includ servicii precum transportul inteligent, diverse servicii TIC, cărți electronice, educație inteligentă, diverse servicii online pentru locuitorii satelor inteligente și o eficiență energetică mai bună. A doua zonă de interes a ecosistemului satului inteligent sunt instituțiile sau unitățile care cuprind veteranii satului, diferite niveluri de școli, comitete sătești, centre de informare inteligente și așa mai departe. Al treilea domeniu de interes sunt resursele care includ terenuri, energie, resurse financiare, resurse umane (resurse umane necalificate, semicalificate și calificate), unități de îngrijire a sănătății și resurse medicale (magazine de medicamente, medici, unități paramedicale etc.), apă, agricultura. A patra și ultima zonă de interes a acestor sate inteligente este întreținerea, care cuprinde reînnoirea și energia curată, irigarea autosustenabilă, destinația atractivă pentru investiții, cartografierea terenurilor și utilizarea eficientă a terenurilor agricole.

Mediul rural al României a suferit numeroase schimbări, fiind, astăzi, extrem de important din perspectiva ponderii semnificative a oamenilor care trăiesc în aceste zone. Schimbările din mediul rural au fost evidențiate odată cu aderarea României la structurile Uniunii Europene, moment în care mediul rural a început să beneficieze de o serie de programe specifice si măsuri de sprijin, mai ales în regiunile situate în zonele joase, unde activitatea principală este reprezentată de agricultură.

România a cunoscut o utilizare sporită a interacțiunii digitale cu autoritățile publice de la începutul pandemiei. Cu toate acestea, potențialul rămâne ridicat, având în vedere că mai multe servicii publice ar putea fi transferate online, iar o mare parte a populației și a angajaților din sectorul public încă nu au competențele necesare, în timp ce potențialul din zonele rurale este neexploatat. Recent au fost luate mai multe măsuri, printre care inițiativa pentru crearea Cloud-ului Guvernului, care va permite interconectarea bazelor de date ale principalelor instituții publice, înființarea Consiliului Național pentru Transformare Digitală, sau programele de transformare digitală a IMM-urilor.

De exemplu, semnătura electronică a devenit o obligație, în timp ce anterior era doar o excepție. Reprezentanții unei companii de retail au afirmat că, deși decalajul dintre România și Europa a rămas mare, observă creșteri rapide de la an la an, care ar putea duce la o schimbare a situației. În plus, mediul digital, care nu era văzut ca o alternativă până la pandemie, a luat amploare.

România avea un mare apetit pentru plățile în numerar, în special în administrația publică. Totuși, de la pandemia din martie 2020, platforma electronică de plăți s-a îmbunătățit prin adăugarea a peste 50 de servicii publice care permit plata a aproximativ 300 de impozite și taxe și a devenit accesibilă persoanelor juridice. Schimbarea situației s-a văzut în numărul de utilizatori ai platformelor, care a crescut anul acesta cu jumătate din numărul utilizatorilor care folosesc deja platforma în ultimul deceniu.

Experții în domeniu consideră că România are două vulnerabilități majore în procesul de digitalizare, care reprezintă obstacole majore pentru dezvoltarea transformării digitale: identitatea electronică sau interoperabilitatea și competențele digitale limitate. În primul caz, există discrepanțe mari în ceea ce privește accesul la Internet între mediul rural și cel urban. În mediul rural, doar 77% dintre gospodării au acces la internet, iar ponderea se reduce la doar 60% în familiile sărace. Aceste gospodării nu au posibilitatea de a suporta costul pentru astfel de servicii, deși prețul abonamentului a scăzut în ultimii ani. O altă problemă majoră este lipsa de interconectivitate între diferitele baze de date ale administrației publice, ceea ce a dus la creșterea birocrației.

România se află pe ultimele locuri în UE în ceea ce privește utilizarea serviciilor publice digitale, competențele digitale în rândul persoanelor fizice și, de asemenea, în unele companii și instituții publice, ocupând locul 27 din 29 de țări la acest capitol.

Guvernul a lansat o propunere de politică publică legată de digitalizarea administrației publice și dacă va fi aprobată, noua politică de e-guvernare ar urma să fie implementată în 10 ani.

În ciuda diverselor avantaje, orașele inteligente au multe preocupări de securitate națională și cibernetică. Casele, infrastructura, transportul, comunicațiile, serviciile guvernamentale, precum și serviciile comerciale și industriale sunt controlate de sisteme inteligente care depind de inteligența artificială și de internet. Dacă aceste servicii sunt vizate de un atac cibernetic de succes, consecințele în acest caz ar fi dezastruoase pentru securitatea națională și viața oamenilor.

Multe țări au adoptat strategiile orașului inteligent, proiectând o imagine a lor ca țări care țin pasul cu modernizarea și utilizează beneficiile revoluției AI, astfel încât să poată atrage aceste minți inovatoare, o tendință în creștere după criza financiară globală din 2008. Drept urmare, mulți oameni calificați s-au mutat din orașe precum Paris, New York și Londra în alte orașe care au reușit să-i atragă prin adoptarea noului model inteligent.

Acest lucru poate avea ca rezultat îmbunătățirea calității vieții pentru indivizi, prin oferirea de soluții originale pentru problemele tradiționale, cum ar fi problemele de poluare, congestionarea traficului și risipa de energie. O bună planificare și încorporarea tehnologiei inteligente în viața de zi cu zi pot ajuta la raționalizarea utilizării resurselor, la reducerea emisiilor nocive și la controlul traficului.

Inițiativele inteligente le permit oamenilor să aibă acces la servicii guvernamentale și private și să finalizeze toate tranzacțiile ușor și eficient. Adoptarea unor astfel de inițiative ajută, de asemenea, la îmbunătățirea serviciilor strategice, cum ar fi educația, îngrijirea sănătății și utilitățile.

Strategiile orașelor inteligente pot ajuta la reducerea emisiilor de carbon și a poluării în general prin adoptarea de industrii curate și clădiri ecologice și în funcție de resursele de energie curată, cum ar fi electricitatea, energia solară, energia eoliană și energia apei. Reducerea poluării poate fi realizată și prin adoptarea unui sistem de transport inteligent, bazat fie pe mașini autonome, fie pe mașini manuale care utilizează electricitate și energia solară în loc de combustibil.

Modelul orașului inteligent oferă un cadru general pentru depășirea problemei congestionării traficului, prin dependența de tehnologie inteligentă și soluții tehnologice care să ofere informații exacte, instantanee, despre cauzele și punctele congestionării traficului. Acest lucru se realizează prin colectarea de date mari de la sistemele de senzori instalate pe străzi, precum și CCTV și semafoare inteligente care funcționează automat în funcție de densitatea traficului, oferind mai mult timp străzilor mai aglomerate.

Orașele inteligente depind practic de sisteme electronice; cetățenii au acces atât la serviciile guvernamentale, cât și la cele private prin intermediul aplicațiilor inteligente. Faptul că niciun om nu este implicat limitează posibilitatea corupției. Dacă cineva ar încerca să modifice sistemul, încercând orice activitate ilegală, ar apărea probleme tehnice și atunci nu ar fi dificil să-l descoperi pe făptaș.

Comunitățile avansate au anumite caracteristici care le fac să atragă investiții străine, cum ar fi organizarea lor urbană remarcabilă, infrastructura lor inteligentă, cetățenii lor bine informați, utilizarea energiei curate, precum și cultura lor cosmopolită și deschiderea lor către lume. Aceste caracteristici nu atrag doar investitori, ci și turiști care ar dori să vadă și să încerce tehnologiile moderne folosite în aceste orașe.

Constructorii de orașe inteligente sunt preocupați de gestionarea înțeleaptă a resurselor disponibile precum energia, apa și resursele naturale. De exemplu, se urmăresc modalitățile optime de utilizare a spațiului, prin proiectarea unor clădiri și parcări care să poată găzdui cât mai multe persoane și mașini. De asemenea, ele acordă o atenție deosebită zonelor verzi și spațiilor care separă clădirile unele de altele, ceea ce ar ajuta la depășirea unor probleme precum poluarea și supraaglomerarea.