Within one year, December 2020-December 2021, the price of imported energy increased by 115% and the price of energy from domestic production by 73%.

So far there have been no import price increases of more than 30% and domestic production prices have not increased by more than 10% per year in recent years.

Prices rose less strongly in the United States than in Europe, partly due to a smaller increase in natural gas prices. Average prices in the fourth quarter of 2021 were nearly 75% above the 2016-2020 Q4 average.

After a peak related to lack of supply in the first quarter and a subsequent decline in the second quarter of 2021, in Japan prices rose again in the second half of 2021. 2021 prices exceeded the 2016-2020 average by 80%.

Prices in the fourth quarter of 2021 in France, Germany, Spain and the United Kingdom were three to more than four times higher than the average of the fourth quarter of 2016-2020. This was mainly caused by the steep rise in gas prices, along with increased demand.

In terms of energy consumption, in 2019, just over 24% of energy consumption came from renewable energy sources, placing our country in 10th place in the EU and above the Union average.

In 2020, electricity production in Romania was composed of 12.4% wind energy, 3.4% from solar photovoltaic panels, while 27.6% of electricity production came from hydropower. In total, the production of renewable energy (wind, photovoltaic and biomass) was 16%.

Romania has witnessed a decline in the attractiveness of renewable energy, partly due to a lack of adequate regulations and adequate government support. According to the latest renewable energy country attractiveness index, once among the top 40 most attractive countries in terms of renewable energy in 2015 (34th place), in 2020 our country has fallen below this top, being overtaken by countries European countries such as Poland, Greece and Austria.

However, in the context of the introduction of the European Green Deal, several multinational energy companies have assimilated the wave of changes and implemented the sustainability agenda in their business strategy. At the same time, they announced their intention to invest in clean energy projects at the local level.

A significant change of pace in Romania’s digital skills would mean crucial preparation for the EU to reach the Digital Decade’s goal of basic digital and ICT skills. Romania has comparatively good results in connectivity, which is the dimension in which it scores the best.

The continuation of the COVID-19 pandemic in 2021 and frequent changes in government (five governments in the last 4 years) represent a particular challenge for the country. Digitization continues to be a key priority of the current government in power from 25 November 2021 with the simplification of legislation and the creation of a business-friendly regulatory environment.

Romania’s Recovery and Resilience Plan aims to address most of the country’s digitalisation, contributing 5.97 billion euros (ie 20.5% of the total allocation for Romania) towards digital goals.

In terms of connectivity, Romania ranks 15th out of 27 EU countries and is thus below the EU average. Romania’s biggest connectivity challenge is to improve its overall fixed broadband take-up, which stagnates at 66% and is significantly below the EU average (78%), despite low broadband costs and high coverage of very high capacity networks.

The digital transformation of the Romanian public sector is led by the e-government public policy for the period 2021-2030. The policy resulted from the government’s flagship project to establish a framework for the development of e-government tools.

You might be surprised to learn how people around the world are finding innovative ways to make a difference.

Below are five ways World Vision is helping communities fight climate change.

1. Fuel efficient cooking

   Most of India’s community relies on wood stoves, contributing to 3.8 million excess deaths per year, deforestation and increasing climate impacts. It is an ongoing work to reduce the amount of materials used and harmful emissions by providing fuel efficient cooking stoves. To date, more than 1,200 families have been equipped with more fuel-efficient stoves, allowing them to use less wood and cook in a healthier environment.

2. Water supply networks based on solar energy

   In Afghanistan, drought is a major problem for communities, and an innovative solar-powered water supply network supported by World Vision is providing safe drinking water and crop irrigation for hundreds of families.

3. Reforestation of underground forests and re-greening of depleted resources

   In Kenya, climate change has led to crop losses and rivers drying up. With the introduction of the Farmer Managed Natural Regeneration project, a vast ‘underground forest’ with established roots has come back to life, growing a future that can sustain communities for generations to come.

4. Equipping the next generation of climate change advocates

   In Myanmar, World Vision works with “Climate Guardians”, a group of children who organize tree-planting events and remove trash from clogged canals, and educate community members about the effects of climate change and how to prevent it.

5. Turning trash into resources

   In 2018, the Philippines was named one of the top five countries that produce half of all the plastic that ends up in the oceans. Our team worked with Procter and Gamble to turn 3.2 million pieces of plastic bags and over 870,000 plastic bottles into over 1,000 plastic school chairs.

To this end, it is necessary for the city administration to adopt a new approach to promote citizen participation. This relationship between the public and local government gives citizens the opportunity to actively participate in the decision-making process related to the difficulties they face.

Active civic engagement is an essential part of developing successful smart cities, enabling municipalities to respond to challenges and implement projects in the public interest.

There are many barriers and gaps that prevent citizens from being more active in decision-making processes and initiatives that involve them. Normally, the process of community interaction takes place at town halls, where citizens attend events alongside local officials.

Unfortunately, this approach to civic engagement is outdated, impractical, and inaccessible to many community members because, by their very nature, they cannot be programmed to benefit every member of the urban population.

Some citizens are reluctant to get involved in issues due to lack of attention to public affairs. It was noted that some members of the local community felt they did not know enough about certain issues to speak out effectively and this poses an even greater threat to citizen engagement as misinformation and fake news become part of mainstream news feeds.

Today, many governments are implementing new and exciting ideas in an attempt to inspire citizen engagement and overcome barriers to their participation.

An example would be the city hall of San Francisco, which initiated a program called Civic Bridge, a system through which they can ask for the help and involvement of citizens, benefiting from their experience and expertise in all community challenges.

Another example of a platform is Civy, designed to receive citizens’ opinions and concerns related to implemented or ongoing projects in a discreet way.

The authorities have tried over time to give an impetus to the inhabitants with the aim of receiving feedback and stimulating them to actively participate with concrete solutions. The development of a city depends on the success of this collaboration, interaction, which can only bring benefits, transforming it into a harmonious, intelligent and populated city.

Although rural and urban public health face the same difficulties, the specifics of urban life demand very different solutions to these problems.

Urban communities have several advantages over rural areas, including easy access to jobs, access to culture, and access to education. Unfortunately, these advantages will come with disadvantages as the urban population continues to grow, making city dwellers more vulnerable to pollution, toxic air and disease, as the Covid 19 situation has shown us.

Urban transport has developed into a whole new industry as the use of private cars also reduces the number of passengers on public transport. As more and more people walk and cycle, it has been noticed that many cities are not particularly walkable, have little green space and limited opportunities for recreation.

There are many ways cities can improve people’s health. Many of the world’s largest cities have already taken big steps in the right direction, and one of the positive effects of the coronavirus pandemic is the rapid advancement of these projects.

To this end, cities must develop strategies to reduce air pollution, reduce noise, promote physical exercise and healthy living, and increase public spaces. It is also important to make all public transport and mobility solutions reasonable by reducing fares, improving cycling infrastructure, walking and promoting car-free streets.

Under normal circumstances, cities offer better medical benefits than rural areas, but the pandemic has turned urban areas into hotbeds for viral infections. To help reduce pressure on the healthcare system, there are a number of smart healthcare measures that authorities can implement, using secure terminals with geo-location technology, vulnerable citizens can call for ambulances, take preventative action and receive online consultations.

The population is currently using these services, and authorities should regularly analyze urban public health data and update care solutions to adapt accordingly.

Public administrations must ensure the best environment to ensure access for all to adequate, safe and reasonably priced housing, as well as to effective fundamental public services that increase the quality of life.

City councilors will need to ensure that safe, affordable and sustainable transport systems are accessible to all citizens, increasing road safety, in particular by expanding public transport and paying particular attention to the needs of vulnerable groups.

The environment is a major element and it is necessary to reduce greenhouse gas emissions, thereby reducing the negative impact on citizens, prioritizing air quality, municipal waste management and city-to-city transport. Public spaces, especially green spaces, need to be reorganized and expanded to make them safe, inclusive and accessible, especially for women and children, the elderly and people with disabilities.

Disaster resilience must be strengthened by developing and implementing a disaster risk management team at all levels, in line with the Sendai Framework for Disaster Risk Reduction 2015-2030.

Urban Scope is a service provider in the field of sustainable local progress, which can collaborate with the authorities for urban development. The developed projects are complex and are of real benefit to the community that benefits from this collaboration: Iasi, Buzău, Călărași, Galați, Focșani, and so on

The development visions proposed in these projects involve the installation of smart systems for the administration of traffic and public transport, control centers and supervision of public equipment, economical and intelligent lighting systems, managed remotely, transport options, software platforms, all of which pursue a single goal , increasing the quality of life of citizens.

Therefore, Urban Scope rethinks and implements strategies and elements for the transformation of cities, for the inhabitants and the demands of our days, and for this it collaborates with private partners, technology providers, who also contribute to the development of these public sector projects.

A project needs 5 years of implementation, so a long-term partnership is needed to ensure its correct and timely transformation, especially for grant-funded projects.

Într-o guvernare inteligentă întrebuințarea internetului și noile tehonologii facilitează interacțiunea între guvern și cetățeni, având ca scop dezvoltarea transparenței, diminuarea birocrației, informarea și includerea cetățenilor în toate aspectele sociale.

Sistemele moderne și echipamentele inteligente sunt esențiale pentru o sincronizare  operantă între sectoare, administrații și ministere, pentru acces facil la date în timp real, pentru un transfer de date rapid și realizarea concretă de proiecte de dezvoltare.

Având în vedere faptul că programul Smart City este din ce în ce mai popular, administrațiile publice recurg la strategiile și soluțiile moderne pentru a consolida democrația, pentru a impulsiona spiritul cetățenesc și a garanta bunăstarea locuitorilor.

Sistemele smart precum site-urile web, aplicațiile mobile și toate serviciile aferente facilitează comunicarea între cetățeni și administrațiile publice, iar feedback-ul acestora legat de servicii, proiecte sau nereguli, sau reclamații privind ilegalități pot fi centralizate și luate la cunostință de către autorități într-un timp mult mai scurt.

ODD 9 – INDUSTRIE, INOVAŢIE ŞI INFRASTRUCTURĂ

Construirea unor infrastructuri rezistente, promovarea industrializării durabile şi încurajarea inovaţiei

Epoca modernă a adus un mod de viață accelerat. În această eră pot fi competitive doar acele ţări care încurajează inovaţia pe lângă o infrastructură rezilientă şi o industrie durabilă. Aceste trei aspecte sunt, bineînţeles, interconectate între ele. Infrastructura modernă este vitală pentru creşterea economică, adică o infrastructură durabilă constituie baza unei industrii sustenabile. Mai mult, inovaţia este esenţială pentru o industrie eficientă şi durabilă. Aşadar, inovaţia este indispensabilă din perspectiva competitivităţii în secolul al XXI-lea.

ȚINTE 2030

                  9.1 Dezvoltarea infrastructurii calitative, fiabile, durabile și puternice, inclusiv infrastructura regională și transfrontalieră, pentru a sprijini dezvoltarea economică și bunăstarea oamenilor, cu accent pe accesul larg și echitabil pentru toți;

                  9.2 Promovarea industrializării incluzive și durabile și, până în 2030, sporirea semnificativă a ratei de ocupare și a Produsului Intern Brut în industrie, în conformitate cu circumstanțele naționale, și dublarea acestei cote în țările cel mai puțin dezvoltate;

                  9.3 Creșterea accesului întreprinderilor mici industriale și de altă natură, în special din țările în curs de dezvoltare, la servicii financiare, inclusiv la credite accesibile, și integrarea acestora în lanțuri valorice și piețe externe;

                  9.4 Până în 2030, modernizarea infrastructurii și reabilitarea industriilor pentru a deveni durabile, cu eficiență sporită în utilizarea resurselor și adoptare sporită a tehnologiilor și proceselor industriale curate și ecologice, toate țările luând măsuri în conformitate cu capacitățile respective ale acestora;

                  9.5 Întărirea cercetării științifice, modernizarea capacităților tehnologice ale sectoarelor industriale în toate țările, în special țările în curs de dezvoltare, până în 2030. Încurajarea inovațiilor și creșterea semnificativă a numărului de angajați în cercetare și dezvoltare la 1 milion de locuitori și a cheltuielilor publice și private de cercetare și dezvoltare.

ODD 10 – INEGALITĂȚI REDUSE

Reducerea inegalităţilor în interiorul ţărilor şi între țări

Inegalitatea este una dintre cele mai mari obstacole în procesul de dezvoltare al unei societăţi durabile. Inegalitatea poate să apară în diferite domenii cum ar fi problemele de gen, dificultăţile în educaţie, aspectele financiare, etc. Acest scop accentuează caracterul ideal, meritocratic al societăţii şi totodată permite tuturor accesul la resurse.

ȚINTE 2030

                  10.1. Până în 2030, realizarea și susținerea în mod progresiv a creșterii veniturilor pentru 40 la sută din limita de jos a populației, la o rată mai mare decât media națională;

                  10.2. Până în 2030, abilitarea și promovarea incluziunii sociale, economice și politice a tuturor, indiferent de vârstă, sex, dizabilitate, rasă, etnie, origine, religie sau statut economic sau de altă natură;

                  10.3. Asigurarea oportunităților egale și reducerea inegalității rezultatelor, inclusiv prin eliminarea legilor, politicilor și practicilor discriminatorii, și promovarea legislației, politicilor și acțiunilor corespunzătoare în acest sens;

                  10.4. Adoptarea politicilor, în special fiscale, salariale și de protecție socială, în scopul realizării progresive a unei egalități sporite;

                  10.5. Perfecționarea reglementării și monitorizării piețelor și instituțiilor financiare globale și consolidarea implementării acestor reglementări;

                  10.6. Asigurarea reprezentării și vocii puternice pentru țările în curs de dezvoltare în procesele decizionale din cadrul instituțiilor economice și financiare internaționale globale, pentru a oferi instituții mai eficiente, credibile, responsabile și legitime;

                  10.7. Facilitarea migrației și mobilității ordonate, sigure, reglementate și responsabile a persoanelor, inclusiv prin implementarea unor politici de migrație planificate și bine gestionate.

ODD 11 – ORAȘE ȘI COMUNITĂȚI DURABILE

Dezvoltarea oraşelor şi a aşezărilor umane pentru ca ele să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile

În România, aportul populaţiei urbane a crescut la 55 % (2016) de la 34% (1960). Acest aport este în creştere, aşadar este o necesitate pentru oraşe să se adapteze la această situaţie. Oraşele trebuie să fie deschise tuturor, sigure, reziliente şi durabile. În plus, oraşele trebuie să combată formele de înstrăinare. Trebuie să ţinem cont şi de comunităţile rurale, şi să asigurăm cetățenilor condiţii pentru o viaţă demnă, indiferent de ambianţa aleasă de ei.

ȚINTE 2030

                  11.1 Până în 2030, accesul tuturor la locuințe și servicii de bază adecvate, sigure și la prețuri accesibile și modernizarea cartierelor sărace;

                  11.2 Până în 2030, asigurarea accesului la sisteme de transport sigure, la prețuri echitabile, accesibile și durabile pentru toți, îmbunătățirea siguranței rutiere, în special prin extinderea rețelelor de transport public, acordând o atenție deosebită nevoilor celor aflați în situații vulnerabile, femei, copii, persoane cu dizabilități și în etate;

                  11.3 Până în 2030, consolidarea urbanizării incluzive și durabile și a capacității pentru planificarea și gestionarea participativă, integrată și durabilă a așezărilor umane în toate țările;

                  11.4 Consolidarea eforturilor de protecție și salvgardare a patrimoniului cultural și natural mondial;

                  11.5 Până în 2030, reducerea semnificativă a numărului de decese și a numărului de persoane afectate și scăderea substanțială a pierderilor economice directe în raport cu Produsul Intern Brut la nivel global, cauzate de dezastre, inclusiv dezastrele legate de apă, cu un accent pe protecția celor săraci și a persoanelor aflate în situații vulnerabile;

                  11.6 Până în 2030, reducerea pe cap de locuitor a impactului negativ asupra mediului în orașe, inclusiv prin acordarea unei atenții deosebite calității aerului și gestionării deșeurilor municipale și de alt tip;

                  11.7 Până în 2030, asigurarea accesului universal la spații verzi și publice sigure, incluzive și accesibile, în special pentru femei și copii, persoane în etate și cele cu dizabilități.

ODD 13 – ACȚIUNE CLIMATICĂ

Luarea unor măsuri urgente de combatere a schimbărilor climatice și a impactului lor

Schimbarea climei este o realitate, fiind necesară luarea unor măsuri urgente pentru a limita impactul acesteia. Agenda 2030 propune şi descifrarea cauzelor (antropice) în privinţa schimbării climei, însă, probabil cel mai important aspect rămâne să anticipăm problemele estimabile şi să propunem soluţii viabile pentru aceste situaţii. Efectele schimbării climatice se manifestă în toate domeniile vieţii, incluzând aspectele de sănătate, de calitatea a vieţii şi pierderea accelerată a biodiversităţii. Doar acţiunile coordonate la nivel global pot atenua consecinţele şi pot avea impact semnificativ în acest sens.

ȚINTE 2030

                  13.1. Consolidarea rezilienței și capacității de adaptare la riscurile legate de climă și dezastrele naturale în toate țările;

                  13.2 Integrarea măsurilor privind schimbările climatice în politici, strategii și planuri naționale;

                  13.3 Îmbunătățirea educației, sensibilizării și capacităților umane și instituționale privind atenuarea schimbărilor climatice, adaptarea, reducerea impactului și alerta timpurie.

Cu toate acestea, răspunsurile politice europene și naționale la problemele de mai sus au fost întârziate și împărțite.

În 1997, Comisia Europeană, în Comunicarea sa „Către o agendă urbană a UE”, a remarcat necesitatea unor eforturi suplimentare pentru consolidarea sau restaurarea orașelor europene ca locuri de integrare socială și culturală, ca prosperitate economică și dezvoltare durabilă și ca fundament al democraţiei.

Tratatul de la Lisabona (2007) adaugă coeziunea teritorială obiectivelor UE și consolidează guvernanța pe mai multe niveluri.

În 2011, Parlamentul European a adoptat o rezoluție care sprijină consolidarea dimensiunii urbane a politicii UE și cooperarea interguvernamentală în politica de dezvoltare urbană. Există, de asemenea, un apel pentru un program de lucru comun sau o agendă urbană europeană. Parlamentul European a subliniat necesitatea ca orașele să fie mai implicate în aceste procese.

La sfârșitul anului 2013, Comitetul Regiunilor a publicat o inițiativă autonomă intitulată „Către o agendă urbană integrată a UE”. Avizul solicită o agendă urbană cuprinzătoare a UE care să ofere o bază structurală pentru politica și legislația europeană la nivel de oraș.

În concluzie, conform Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene, Cartei drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, Cartei de la Leipzig, Declarației de la Toledo (un document care abordează provocările urbane actuale și punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020, permițând o dezvoltare urbană mai inteligentă, mai durabilă și mai incluzivă din punct de vedere social) și, nu în ultimul rând, Agendei teritorială UE 2020, orașele europene ar trebui să fie locuri de progres social avansat, ecologice și de creștere economică. Dezvoltarea durabilă trebuie să reflecte dezvoltarea durabilă europeană bazată pe creștere economică și organizare teritorială echilibrată, cu o structură urbană policentrică și care să includă centre regionale puternice care să asigure un bun acces la serviciile de interes economic general.

Strategiile de dezvoltare urbană trebuie să se bazeze pe inovare multisectorială, care să vizeze servicii și tehnologie, precum și inovarea socială, pentru a face orașele de mâine diverse, coezive și atractive. Potențialul socio-economic și cultural trebuie valorificat pe deplin ca sursă de inovare pentru a dezvolta un oraș ecologic sănătos, cu o puternică putere economică.