Studiu de caz: Cluj-Napoca – noul oraș inteligent

În vederea dezvoltării armonioase și moderne, administrațiile publice implică cetățenii în procesele decizionale și activități civice. Pentru a ridica nivelul de trai și a implementa proiecte inovatoare, primăriile trebuie integreze spațiile verzi și digitalizarea serviciilor.

Primăria orașului Cluj-Napoca a elaborat un proiect care presupune plantarea a peste 100.000 de copaci în următorii ani, în vederea extinderii spațiului verde, instalarea unei rețele de senzori pentru monitorizarea calității aerului, apei și solului și transformarea transportului ecologic în oraș. În curs de dezvoltare sunt și proiecte de colaborare care au în vedere crearea infrastructurii pentru trenuri și metrou.

Proiectele care privesc digitalizarea serviciilor publice au fost implementate într-un ritm alert, în Cluj-Napoca existând în acest moment peste 175 de programe digitale care ușurează colaborarea dintre cetățeni și administrația publică. În acest context, o putem menționa pe Antonia – primul ofițer virtual din România și Blue Ticket, un sistem de comunicare online prin videoconferință între locuitori și funcționari, pe langă canalul pentru sesizări MyCluj și opțiunea de achitare online pentru toate taxele și impozitele, precum și obținerea online a tuturor avizelor sau autorizațiilor.

Un alt instrument care implică cetățenii, dezvoltat la Cluj-Napoca, este CIIC  (Centrul de Inovare și Imaginație Civică) care prezintă public proiectele mari prin interacțiunea între locuitori, specialiști și factori decizionali, astfel încât rezultatul final al proiectului să răspundă cât mai bine nevoilor comunității locale.

În Cluj, în urma acestor procese se pot observa rezultate clare, de impact: autobuze școlare cu circuit închis pentru transportul elevilor la și de la școală, echipamente inteligente de fitness și activități educative în aer liber.