Inovaţie şi patrimoniu în orașul smart
Orașele inteligente sunt mai mult decât clădiri de înalte și tehnologie la tot pasul ci sunt și orașe care au politici de dezvoltare durabilă și energie regenerabilă. Pentru a crea un mediu de viață confortabil pentru cetățenii săi, este necesar să se urmărească funcționalitatea, tehnologia dar și moștenirea culturală.
Un oraș inteligent știe să identifice moștenirea pe care o are, să o păstreze și să o pună în valoare, iar toate inovațiile implementate să se potrivească cu mediului existent. Prin urmare, doar prin găsirea unui echilibru între clasic și modern, tradițional și modern, putem spune că am ajuns la contururile unei viziuni urbane complete și complexe, bine dezvoltate.
În ultimul deceniu, observăm o anumită îngrijorare în rândul populațiilor urbane cu privire la calitatea mediului construit și a celui înconjurător. Între timp, la nivel global, organismele oficiale își propun să impună și să respecte o serie de măsuri menite să controleze urbanizarea, calitatea mediului și reevaluarea patrimoniului construit.
Încă nu putem spune că extinderea urbană se realizează după un plan strict și întrunește anumite criterii legate de amenajarea teritoriului, funcționarea corespunzătoare sau cadrul stilistic arhitectural. Astăzi, ne confruntăm cu multe exemple de extindere suburbană necontrolată, chiar creând adiacente între două sau mai multe orașe mari. Astfel, au luat naștere mari zone urbane, dar nu puteau fi numite orașe, fenomen devenit reprezentativ pentru perioada pe care o trăim.
Totodată, în cadrul orașelor apar intervenții arhitecturale necontrolate, de la inserarea necorespunzătoare a siturilor protejate până la restaurarea sau modificarea unor clădiri de patrimoniu, care nu au respectat principiile minime ale unor astfel de lucrări. Acestea duc la fragmentarea socială și spațială, precum și la o deteriorare dramatică a calității mediului urban și a zonelor rurale din apropiere.
Prin urmare, discuțiile despre dezvoltarea urbană nu ar trebui să se limiteze la soluții directe legate de infrastructură, servicii sociale sau asigurarea prosperității, ci ar trebui să se concentreze mai mult pe patrimoniul construit, conservarea și reevaluarea lui.
În acest sens, ideea de dezvoltare durabilă capătă din ce în ce mai multă importanță, dar sub formă de dezvoltare economică care asigură satisfacerea nevoilor actuale ale consumatorilor fără a compromite nevoile generațiilor viitoare, așadar abordarea ecologică și a principiului dezvoltării urbane ar trebui să înlocuiască abordarea economică.
Trebuie să ne concentrăm asupra trecutului și să găsim modul potrivit de a ne raporta la el. Avem nevoie de experți care pot identifica clădirile istorice și să intervină corespunzător în lucrările de restaurare și reevaluare. În absența unui curs clar de acțiune și a unei politici privind moștenirea culturală, nu putem spune că vorbim despre principiile orașelor smart.
Grija pentru trecut și valorile sale este expresia deplină a unei societăți smart.